Incontinenta
Incontinenta: lipsa de autocontrol sau incapacitate de a retine. 
Incontinenta urinara, fecala, este reprezentata de urmatoarele afectiuni: slabirea muschilor perineali in urma mai multor nasteri naturale, a nasterii unui copil cu greutate mare sau a unei interventii chirurgicale la nivelul vaginului, atrofia muschilor perineali (numiti si muschii planseului pelvian, acestia controleaza mictiunea) in urma menopauzei, din cauza scaderii nivelului de estrogeni, prolapsul vezicii urinare, insuficienta sfincterului vezical.
1. Incontinenta urinara: incontinenta urinara sau pierderea necontrolata a urinii este o afectiune intalnita in special in randul femeilor. Numarul de femei care sufera de aceasta afectiune (dintre cele tinere) este mult mai mare decat cel al barbatilor (tineri si ei), raportul fiind de 5:1. Urinarile normale sunt in medie de 6-9 pe zi, cu un volum de urina de aproximativ 300 ml. Daca urinarile sunt mai dese, nu inseamna neaparat ca respectiva persoana prezinta o patologie, ci pot exista si din obisnuinta.

2. Incontinenta de stres (de efort) se caracterizeaza prin pierderea unei cantitati mici de urina in timpul unui efort fizic intens, a unei crize de tuse, in timpul stranutului sau a rasului. Mai frecventa la femei, incontinenta de efort reprezinta 50% din tipurile de incontinenta urinara.
Factori: slabirea muschilor perineali in urma mai multor nasteri naturale, a nasterii unui copil cu greutate mare sau a unei interventii chirurgicale la nivelul vaginului; atrofia muschilor perineali (numiti si muschii planseului pelvian, acestia controleaza mictiunea) in urma menopauzei, din cauza scaderii nivelului de estrogeni; prolapsul vezicii urinare; insuficienta sfincterului vezical.
La barbati, insuficienta urinara de efort este cauzata de ablatia prostatei, care duce la slabirea muschilor perineali si este numita incontinenta urinara de efort postoperatorie.
Alte cauze: anumite medicamente, tusea cronica legata de afectiuni pulmonare, constipatia cronica, neuropatiile degenerative (boala Parkinson, scleroza in placi, etc.), profesiile care necesita transportarea unor obiecte grele, incontinenta imperioasa.
Cauze: infectiile urinare, unele medicamente, infectie sau inflamatie a vaginului, functionare deficitara a vezicii, prolaps (coborare a organelor situate deasupra planseului pelvian), histerectomia (indepartarea chirurgicala a uterului), obstructie a cailor urinare - o tumora localizata pe tractul urinar, calculii renali ("pietre la rinichi") etc.- pot bloca emisia de urina, cauzand incontinenta urinara, ingustare a uretrei (canalul care leaga vezica de meatul uretral, servind la evacuarea urinei si a spermei la barbat), sarcina si nasterea, prostatita (inflamatia prostatei), hiperplazia benigna a prostatei (HBP) - cresterea in volum a prostatei, frecventa la barbatii peste 50 ani, duce la comprimarea uretrei, cancerul de prostate, boli neurologice (scleroza multipla, boala Parkinson, accident vascular cerebral, leziuni ale maduvei spinarii).
Factori de risc: anxietatea, consumul excesiv de alcool sau de bauturi ce contin cafeina (cafea, ceai, cola, etc.), unele medicamente, constipatia severa, relaxarea muschilor vezicii sau ai planseului pelvian, infectiile urinare (cistita, etc.), prolapsul vezicii urinare, calcul la nivelul vezicii, menopauza, nasterea, chirurgia ginecologica, afectiuni ale prostatei (prostatita, hiperplazie benigna sau cancer al prostatei), tulburari neurologice ce afecteaza nervii care controleaza vezica: boala Parkinson, boala Alzheimer, scleroza in placi, neuropatie periferica diabetica, accident vascular cerebral, etc., obezitatea.

3. Incontinenta fecala: se traduce prin incapacitatea de a controla eliminarea deseurilor, denumite fecale, din organism. Unele definitii asociaza incontinentei fecale si eliminarea necontrolata de gaze (flatulenta). Totusi, se considera ca incontinenta adevarata este cea determinata de pierderea controlului voluntar al sfincterului anal, ceea ce duce la eliminare la timpul nepotrivit si in conditii nepotrivite, a gazelor si fecalelor.
Cauze: leziuni sau traumatisme ale sfincterului anal sau ale nervilor, tumori pelvine care cresc treptat in dimensiuni si invadeaza anusul sau care au localizarea anala sau rectala primara, interventii chirurgicale in zona perianala pentru afectiuni proctologic, cum ar fi interventiile pentru tratarea hemoroizilor, diareea, constipatia, disfunctii ale planseului pelvin: cum ar fi rectocelul, prolapsul rectal, alterarea sensibilitatii la nivel perianal, administrarea unor medicamente, alimentatia neadecvata, radioterapie realizata in regiunea pelvina, chimioterapie, accident vascular cerebral, stari asociate diareei sau constipatiei cronice, leziuni de maduva spinala.
Factori de risc: in cazul femeilor incontinenta anala poate aparea ca o complicatie dupa nasterea unui copil; leziuni nervoase: cum sunt cele care caracterizeaza diabetul zaharat cu evolutie indelungata, sau scleroza multipla; Boala Alzheimer: incontinenta fecala poate fi un semn de boala Alzheimer in stadiu final, boala in care atat dementa cat si leziunile nervoase au un rol important; Dizabilitati fizice: daca pacientul nu ajunge in timp util la toaleta.
Complicatii: stres emotional- pacientii ajung sa evite iesirile in societate, sarcinile de serviciu si se izoleaza din cauza acestei problem; Iritatie tegumentara - tegumnetul din jurul anusului are o anumita sensibilitate, iar contactul repetitiv cu materiile fecale poate determina aparitia pruritului, a ulcerelor si a infectiilor locale.