Scleroza Multipla
Scleroza in placi (scleroza multipla) reprezinta o afectiune care distruge principala structura antigenica a sistemului nervos - mielina. Atunci cand mielina se inflameaza sau este distrusa (proces denumit demielinizare) rezultatul este intreruperea fluxului normal al impulsurilor nervoase la nivelul sistemului nervos central. Procesul de demielinizare si consecinta acestuia, intreruperea fluxului impulsurilor nervoase, constituie boala cunoscuta sub numele de scleroza multipla. Este o boala a creierului si a maduvei spinarii, care survine de obicei la adolescenti si adulti tineri.
Evolutie:
- recadere-remisie, cand simptomele se pot diminua si apoi reapar la intamplare, timp de multi ani
- secundar progresiva, care initial urmeaza dupa o evolutie de tip recadere-remisie, iar mai tarziu evolutia bolii devine constant-progresiva
- primar progresiva, cand boala are o evolutie progresiva de la inceput
- recadere progresiva, cand deteriorarea constanta a functiei nervoase incepe odata cu aparitia pentru prima data a simptomelor; simptomele apar si dispar, dar deteriorarea nervoasa este continua.

Forme clinice:
Dupa evolutie exista: forma cronica ciclica, forma cronica progresiva, forma fixata, forma acuta.
Dupa varsta: forma infantila si forma tardiva care apare la 40-50 de ani.
Dupa simptome: forma comuna, forma piramidala, forma cerebeloasa, forma vestibulara.
Dupa gravitate: forma frusta, forma usoara, forma grava.
Dupa topografia leziunii: forma ecefalomielitica, forma encefalitica, forma mielitica, forma amiotrofica, forma tronculara.
Dupa etiologie: forma sporadica si forma familiala.

Factori de risc
- localizarea geografica sau locul in care persoana respectiva a copilarit. Persoanele care au trait in primii 15 ani din viata in regiunile cu clima mai rece, adica cele care sunt mai indepartate de ecuator, au tendinta de a avea o probabilitate mai mare de a face scleroza multipla, decat persoanele care au trait in regiunile mai apropiate de ecuator in timpul acestor ani
- cazuri de scleroza multipla in familie: persoanele care au un parinte sau o ruda de rangul intai (inclusiv un frate geaman monozigot) cu scleroza multipla, au un risc usor crescut de a face aceasta afectiune
- rasa: persoanele care traiesc in Europa de Vest de mai multe generati, au o probabilitate mai mare de a dezvolta scleroza multipla. Este neobisnuita la americanii nativi (indienii americani), eschimosi si africani
- sexul: mai frecventa la femei decat la barbati.

Simptomele de debut: slabiciune, tararea piciorului, rigiditate, tendinta de a scapa lucrurile din mana, senzatia de ingreunare, neindemanare sau stangacie sau lipsa coordonarii miscarilor (ataxie), vedere incetosata, intunecata, cu pete sau neclara, durere la nivelul globilor oculari (mai ales la miscarea lor), orbire sau vedere dubla, pierderea brusca a vederii si dureri oculare; furnicaturi, senzatia de intepaturi de ac, amorteli

Simptomele de debut mai putin frecvente pot fi: senzatia de cap usor sau ameteala si senzatia ca totul se invarte in jur, incapacitatea de a tine urina (incontinenta urinara) sau de a goli complet vezica urinara sau pierderea senzatiei de mictiune (o incapacitate de a simti ca vezica urinara se umple, pana cand apare o nevoie brusca, urgenta de a urina).

Simptomele cand boala avanseaza:
- accentuarea dificultatilor musculare, precum slabiciunea, tararea piciorului, neindemanarea, stangacia sau lipsa coordonarii
- miscari rigide, mecanice (spasticitate) sau tremor care nu poate fi controlat, care pot face mersul dificil; poate fi necesar un scaun cu rotile uneori sau tot timpul
- durere sau alte simptome senzoriale
- incontinenta urinara sau mai rar, o incapacitate de a urina (retentie urinara)
- constipatie si alte tulburari intestinale
- la barbati, disfunctie erectila (impotenta)
- la femei, disfunctie sexuala
- pierderi de memorie, dificultati de concentrare, scaderea atentiei sau dificultate in gasirea cuvintelor adecvate
- simptome emotionale, precum depresia, anxietatea si mania; un simptom rar este veselia excesiva, care pare inadecvata.

Complicatii:
- infectii de tract urinar (ITU): persoanele cu scleroza multipla au adesea probleme urinare, precum incapacitatea de a controla mictiunea sau de a elimina urina; aceste dificultati cresc riscul de aparitie a ITU.
- constipatia: incetinirea motilitatii intestinale si spasmele intestinale, precum si scaderea activitatii fizice, sunt frecvente la persoanele cu scleroza multipla si pot duce la aparitia constipatiei
- punctele dureroase la presiune: acestea apar atunci cand o persoana este nevoita sa stea in pat perioade indelungate de timp, mai ales daca este incapabila sa isi schimbe pozitia
- scaderea capacitatii de a se misca sau de a merge, ceea ce implica folosirea unui scaun cu rotile tot timpul sau din cand in cand.
Scleroza multipla nu trebuie sa interfereze cu majoritatea procedurilor de ingrijire
- incapacitatea de a tine urina sau de a goli complet vezica urinara
- ameteala
- instabilitatea, sentimentul de nesiguranta pe picioare
- probleme de memorie, scaderea atentiei, dificultati in gasirea cuvintelor adecvate sau dificultati in rezovlarea problemelor cotidiene.