Tromboza
Tromboza venoasa sau flebotromboza este o afectiune cauzata de producerea unui tromb intr-o vena. De obicei, este afectata o vena a membrelor, a bazinului sau a venelor cave. Cel mai frecvent se produce la nivelul membrelor inferioare. Venele sunt obstruate complet sau partial. Trombii se pot forma fie la nivelul venelor superficiale sau la nivelul venelor profunde.
Trombii de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme, pe cand cei de la nivelul venelor profunde necesita evaluare medicala imediata. Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni, pot circula in torentul sangiun pana la nivelul plamanilor, determinand embolism pulmonar ce poate ameninta viata.Tromboza membrelor inferioare este cea mai comuna tromboza venoasa profunda cu o prevalenta de 1 la 1000 de persoane. Reprezinta sursa cea mai frecventa de emboli pulmonari cu o mortalitate de 25. 000 pe an.
Exista patru tipuri principale de tromboze venoase:
- Tromboze venoase ale venelor superficiale a membrului superior - sunt denumite si tromboflebite superficiale ale membrului superior fiind determinate in special de tratamentele intravenoase efectuate fie prin punctie directa, fie prin montarea unor catetere venoase periferice (branule, flexule). Manifestarea clinica este reprezentata de aparitia unui cordon inflamator pe traiectul unei vene (roseata si durere la acest nivel).
- Tromboze venoase ale axului venos profund a membrului superior (vene brahiale, axilara, subclavie, trunchi brahiocefalic venos) - sunt, de cele mai multe ori, un neoplasm cu localizare toracica, dar pot fi determinate si de prezenta indelungata a unor catetere venoase centrale folosite pentru injectarea directa a unor substante in sistemul venos central. Caracteristica clinica este reprezentata de marirea diametrului membrului superior implicat asociat sau nu cu o senzatie de tensiune sau durere si coloratie violacee.
- Tromboze ale sistemului venos superficial a membrului inferior - Apare, in general, in contextul prezentei varicelor hidrostatice sau in urma unor traumatisme. Riscul de aparitie a unor complicatii importante precum trombembolismul pulmonar este redus in acest caz, insa neglijata, aceasta patologie se poate extinde la nivelul sistemului venos profund, situatie in care complicatiile vitale fiind foarte probabile. Semnele clinice in cazul tromboflebitei superficiale sunt: cordon dureros, uneori rosiatic situat la nivelul unei varice preexistente sau pe traiectul unei vene superficiale de la nivelul membrului inferior.
- Tromboze ale sistemului venos profund a membrului inferior - reprezinta o afectiune importanta, cu risc vital. In acest caz tromboza venoasa poate fi situata in sistemul venos profund al gambei, coapsei, sau in venele iliace sau sistemul cav inferior. Exista un risc destul de mare de desprindere unui tromb de la acest nivel, care ulterior va ajunge in plamani. Tromboza venoasa profunda apare in special dupa imobilizari prelungite la pat (interventii chirurgicale ortopedice, alte situatii) atat la tineri, cat si la varstnici.

Cauze: flux sanguin lent (dupa unele procedee chirurgicale sau dupa o perioada de inactivitate -de exemplu dupa clinostatism prelungit, de exemplu in zborurile cu avionul) fluxul sanguin la nivelul venelor membrelor inferioare este incetinit si astfel este favorizata formarea trombilor; lezarea vaselor de sange, modificari ale compozitiei sangelui. Cancerul sau anumite afectiuni ereditare pot cauza formarea trombilor mai repede decat de obicei.

Factori de risc:
Primari: stari de hipercoagulabilitate - trombofilie - deficit de antitrombina III (AT III), deficit de proteina C/S, rezistenta la proteina C activata (APCR - activated protein C resistance), mutatia 20210A a protrombinei, sindrom antifosfolipidic (anticorpi anticardiolipinici - aACL, anticorpi anti-ß2 microglobulina, lupus anticoagulant - LA), deficit de plasminogen, deficit de factor XII, exces de PAI-1 (plasmin activator inhibitor, inhibitor al activatorului plasminogenului), hiperhomocisteinemie, disfibrinogenemii.
Secundari: imobilizare prelungita: in chirurgia ortopedica (sold, micul bazin), la pacientii cu sechele neurologice sau politrumatizati, sarcina, interventii chirurgicale uro-genitale sau abdominal, boli neoplazice (prin fenomene paraneoplazice - anomalii ale factorilor coagularii sau ale trombocitelor), insuficienta cardiaca (prin staza venoasa sistemica), sindromul nefrotic (pierderea cronica de albumina prin urina determina o crestere a sintezei hepatice de proteine, inclusiv factori de coagulare), traumatisme si fracturi (determina eliberarea unor cantitati mari de tromboplastina tisulara, cu declansarea consecutiva a coagularii), hipervascozitate sangvina (prin hipercelularitate - policitemia vera, leucemii sau hiperproteinemie - mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom), obezitate, tratament cu anticonceptionale orale (scade concentratia proteinei S), anticoagulate injectabile - heparina nefractionata (scade nivelele de AT III), anticoagulante orale - acenocumarol, warfarina (scade nivelele de proteina C si S) sau citostatice, zboruri lungi cu avionul, insuficienta venoasa cronica (IVC).
Simptome: cresterea temperaturii locale, edeme (marire de volum), eritem (inrosirea tegumentelor), durere sau sensibilitate, semnul Hommans: dorsoflexia plantei produce durere in molet-dezvoltarea circulatiei venoase colaterale (prin devierea fluxului sangvin din sistemul profund in cel superficial).
Trombii de la nivelul venelor profunde din membrele inferioare sunt cauza cea mai frecventa de embolism pulmonar.
Simptomele embolismului pulmonar sunt: durere la nivelul toracelui ce se agraveaza in inspir, dispnee (respiratie scurta, insuficienta) instalata brusc, tahicardie, tuse cu striuri de sange.